Interviu

Sensei I.Perpelici: Progresul tehnic în AIKIDO nu înseamnă nimic fără cel spiritual

ulian Perpelici sensei, 5 dan Aikido Aikikai și vicepreședintele Fundației Române de Aikido Aikikai

Iulian Perpelici sensei, 5 dan Aikido Aikikai și vicepreședintele Fundației Române de Aikido Aikikai

Am  auzit de multe ori spunându-se că un maestru face să pară simple cele mai complicate lucruri. Când l-am văzut prima dată pe tatami, pe sensei Iulian Perpelici, 5 dan Aikido Aikikai am înțeles în sfârșit această frază, semnificația ei profundă. Maeștrii reușesc să facă cu eleganță și naturalețe, ceea ce nouă învățăceilor ne iese cu mult efort și multă stângăcie la început. Văzând la sensei Perpelici abilitatea de a face să pară ușor de executat și cele mai complexe tehnici am vrut să aflu mai multe despre parcursul său pe Calea Aikido-ului și despre practicanții români de ieri și de azi, pentru că sensei este unul dintre primii practicanți din țară. Totodată, a răspuns cu multă generozitate, candoare și umor tirului de întrebări „indiscrete”, după cum veți putea citi în cele ce urmează.

W.Vriesman: Understand the principles and you can make easily your own Aikido

Împreună cu Wilko Vriesman sensei, 6 dan la seminarul ce s-a ținut cu ocazia Congresului IAF. Cluj-Napoca, septembrie 2014.

Împreună cu Wilko Vriesman sensei, 6 dan la seminarul ce s-a ținut cu ocazia Congresului IAF. Cluj-Napoca, septembrie 2014.

I first met sensei Wilko Vriesman, 6 Dan Aikido Aikikai in 2012 at the first seminar held in Romania by Christian Tissier sensei, 8 Dan Aikido Aikikai and hombu dojo shihan. Sensei W. Vriesman is a very interesting person and teacher for me as an aikidoka. Very efficient and professional on the tatami, but also very warmhearted and ready to answer any question, anytime. But, what striked me the most is that he is the same person, he has the same character in and outside the tatami kind, ready to teach you, very into the art he is working so hard to pass on to the next generations and a big sense of humour. Here is the result of a nice chat me and sensei Wilko had in april 2013.